Judecătorul Traian Dârjan, de la Curtea de Apel Cluj, se judecă cu Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor pentru că vrea bonuri de masă. Sursa: Mihai Şoica
În prima fază, judecătorul a pierdut procesul de la Tribunalul Cluj, dar a făcut recurs la Curtea de Apel Cluj şi acum este optimist că va avea câştig de cauză.
Legea nr. 142/1998, care reglementează acordarea bonurilor de masă pentru funcţionarii publici, prevede că acestea se pot acorda doar angajaţilor din sistemul bugetar care au încheiate contracte individuale de muncă şi reprezintă o formă de protecţie socială pentru funcţionarii publici care au venituri mici.
În schimb, magistraţii nu sunt funcţionari publici şi nici nu sunt angajaţi în baza unor contracte individuale de muncă, ei fiind numiţi în funcţie prin decret al preşedintelui României. Aceasta a fost motivarea Tribunalului Cluj, care nu i-a dat câştig de cauză judecătorului Dârjan în războiul pentru bonuri de masă. De altfel, venitul lunar al magistratului se apropie de 6.000 de lei.
Se compară cu un chirurg
Magistratul îşi acuză colegii de la Tribunalul Cluj că au greşit în momentul în care nu i-au dat dreptate. „Sporul de anticorupţie de 30 la sută, care ulterior a ajuns la 40 la sută. Sporul de vechime de 25 la sută care a fost acordat de instanţe magistraţilor, deşi Legea nr. 50/1996 nu mai era în vigoare. Prima de concediu prevăzută de OG nr. 83/2000, ulterior suspendată şi abrogată, dar cu toate acestea s-au admis majoritatea acţiunilor formulate de magistraţi“, susţine judecătorul Dârjan.
Judecătorul clujean s-a comparat cu un chirurg care, pe lângă salariu, primeşte şi bonuri de masă, dar si binecunoscuta şpagă.
„Un chirurg nu obţine venituri mai mici decât un judecător, dar chirurgul beneficiază de bonuri de masă, pe când judecătorul, nu. De aseme
