Riscurile mari asociate României nu fac posibilă ieftinirea creditelor în ton cu mişcările de politică monetară ale altor bănci centrale. Deciziile luate de Banca Centrală Americană (FED) Riscurile mari asociate României nu fac posibilă ieftinirea creditelor în ton cu mişcările de politică monetară ale altor bănci centrale.
Deciziile luate de Banca Centrală Americană (FED) şi Banca Central Europeană (BCE) ar trebui să influenţeze evoluţia dobânzilor la creditele în valută luate în ţara noastră. Scumpirile costurilor de finanţare pe pieţele internaţionale antrenează întotdeauna un efect similar pe piaţa bancară locală. Totuşi, atunci când dobânzile pe pieţele interbancare scad, nimeni nu poate garanta că ele vor scădea şi în România.
Atunci când FED-ul sau BCE decid să scadă dobânda de politică monetară, băncile româneşti pot să obţină credite mai ieftine pe piaţa interbancară. După ce îşi adaugă marja de profit, instituţiile de credit pot oferi românilor împrumuturi în euro sau dolari cu dobânzi mai mici. Aşa funcţionează mecanismul în teorie. Practic însă, perspectivele de rating în scădere şi riscurile mai mari asociate economiei naţionale, cât şi băncilor din România îngreunează scăderea dobânzilor în ţara noastră.
Ceea ce înseamnă că, pentru o bancă locală care vrea să se împrumute din afară, prima de risc creşte, la fel ca şi costul finanţării, iar difenţialul de dobândă (adică ceea ce ar trebui să se câştige prin ieftinire) este anulat. În consecinţă, chiar dacă dobânzile pe pieţele internaţionale scad, românii ar putea să nu ajungă să se bucure prea repede de credite mai ieftine.
Cătălina Constantinescu, analist la ABN Amro, explică faptul că, în ceea ce priveşte dobânzile la euro pe pieţele internaţionale, acestea sunt în creştere de câţiva ani încoace. Aşa că o ieftinire a creditelor nu ar fi fost posibilă decât pe seama d
