Curtea Constitutionala a ajuns sa reorganizeze Romania, pe criterii politico-juridice. Verdictele sale sunt din prima instanta definitive, irevocabile si de generala aplicabilitate, ceea ce reprezinta o exceptie de la principiile justitiei romanesti. Si CCR a fost gandita insa ca o instanta exceptionala, care vegheaza ca spiritul Constitutiei sa nu fie incalcat in legi, si nu ca una obisnuita care imparte cotidian dreptatea.
Asta a devenit, insa, din cel putin doua motive. Conflictele din politica romaneasca au ajuns la dimensiuni si manifestari naucitoare in care institutiile se incaleca, se infrunta in permanenta si toata lumea contesta pe toata lumea. Pe un astfel de camp de lupta, toate lipsurile Constitutiei si ale celorlalte legi ies la iveala mai clar ca niciodata.
Unele dintre ele au fost lasate acolo intentionat, ca portite de salvare in caz de nevoie pentru tabara celor care au elaborat reglementarea, altele, incredibil de multe, sunt rezultatul nepriceperii.
Cert este ca judecatorii Curtii au ajuns sa fie asaltati cu exceptii si plangeri pe subiecte extreme de grave, iar deciziile lor au consecinte cu mult mai ample decat orice hotarare judecatoreasca.
Sa ne aducem aminte de numai cateva dintre ele. Toate exceptiile fostilor ministri "penali", in frunte cu Adrian Nastase, ale caror dosare au fost retrimise de la instanta la Parchet in baza unui verdict al Curtii Constitutionale.
Cu numai cateva zile inainte de referendumul pentru demiterea presedintelui, CCR decidea ca scrutinul este validat indiferent de prezenta la vot. A fost apoi trecerea dosarelor revolutiei si ale mineriadelor de la procurorii militari la cei civili.
Sa nu uitam desfiintarea comisiei de la Cotroceni pentru avizarea urmaririi penale a ministrilor, declararea ca neconstitutionala a legii CNSAS precum si, in urma cu