Desi nu se poate lauda ca exceleaza la acest capitol, Muzeul de Arta Moderna detine, in depozit, cateva lucrari semnate de autori obscuri, pe care istoria artei nu s-a grabit sa ii retina Imediat dupa evenimentele care au marcat sfarsitul anului 1989, a devenit un exercitiu comun de a ne debarasa de elementele intunecate ale trecutului. Grupuri de initiativa civica sau administratia locala au decis sa inlature ceea ce se manifesta cu pregnanta in peisajul citadin si nu numai - statui, monumente care proslaveau "personalitati de prim rang" ale trecutului rosu. In febra "curateniei ramasitelor ideologice", despre bustul lui Filimon Sarbu sau cel al lui Andrei Ionescu nu se mai stie nimic. Insa, sunt unele lucrari de arta monumentala care au rezistat. Un exemplu elocvent este Monumentul Victoriei realizat de Boris Caragea, amplasat, in 1968, in Parcul arheologic si trecut pe lista neagra imediat dupa Revolutie. Printre altele, ceea ce a salvat "Victoria" de la disparitie este si argumentul criticului de arta Doina Pauleanu, in calitate de consilier-sef la Inspectoratul Judetean pentru Cultura Constanta (1990-1997). Potrivit acesteia, "Victoria" reprezinta o etapa din istoria noastra care nu poate fi stearsa. Un alt argument demn de luat in seama este cel care se refera la prezenta statuii soldatului sovietic la Viena.

Depozitul adaposteste nume obscure Muzeul de Arta din Constanta nu este unul dintre depozitarii artei de inspiratie realist-socialista. Ceea ce se justifica prin faptul ca institutia s-a deschis, in 1961, ca muzeu de arta moderna, nu de arta contemporana, iar pana in 1989 exista o lege care nu permitea muzeelor sa achizitioneze direct lucrari ale artistilor in viata. Acest lucru se facea fie prin Bucuresti, prin Consiliul Culturii, fie prin Comitetul de Cultura si Educatie Socialista. Dupa cum a mentionat criticul de arta dr. Doina Pauleanu, se