Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania a publicat mai multe documente din arhivele comuniste, unul dintre decretele Guvernului din 1960 facand referire la statutul pe care il avea fotbalistul roman. Fotbalistii care evoluau in Divizia A erau invoiti patru ore pe zi pentru a se antrena, in timp ce jucatorii legitimati la cluburile de liga a doau primeau numai doua ore pentru a putea pregati marea performanta. Din punct de vedere financiar, acestia incasau intre 1000 si 1200 de lei de persoana lunar, pentru prima liga, si intre 500 si 600 de lei pentru fotbalistii care evoluau la matineu.

Un antrenor care se incadra la categoria I era remunerat cu un salariu cuprins intre 1450 si 1800 de lei. Pe langa salariul de baza, sportivii primeau si indemnizatii de efort, sumele fiind cuprinse intre 600 si 900 de lei pe luna.

Pentru ocuparea locului intai la un campionat mondial sau la Jocurile Olimpice, un fotbalist putea primi pana la 10000 de lei, in timp ce un titlu european era recompensat cu 5000 de lei pentru fiecare sportiv.

In cazul in care survenea incapacitatea de munca din cauza unor accidentari sau traumatisme suferite pe terenul de joc, fotbalistii incasau o remuneratie care cuprindea o contavaloare reprezentand 90% din salariul tarifar lunar calculat pentru 208 ore de munca efectiva, precum si pana la 50% din indemnizatia de efort primita. Totalul banilor primiti nu avea voie sa depaseasca 90% din salariul primit in timpul activitatii sportive. De asemenea, un jucator care castiga Cupa Romaniei primea din partea autoritatilor 2000 de lei. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania a publicat mai multe documente din arhivele comuniste, unul dintre decretele Guvernului din 1960 facand referire la statutul pe care il avea fotbalistul roman. Fotbalistii care evoluau in Divizia A erau invoiti p