Adevărate comori pentru marile oraşe ale ţării, zonele vechi sunt uitate de edili Clădiri care parcă stau să se prăbuşească peste trecători, gropi şi câţiva muncitori care simulează lucrul. Aceasta este imaginea Centrului Istoric al Capitalei, care se află în plin proces de reabilitare şi care ar trebui să atragă mii de turişti. Mai rău arată centrele vechi din Botoşani sau Braşov, unde autorităţile promit din patru în patru ani că modernizarea va fi gata "în curând", însă nici urmă de vreun şantier.
Printre noroaie, gropi şi pasarele de lemn, în Centrul Istoric s-au deschis unele dintre cele mai şic cafenele din Capitală. Pe lângă acestea, branduri celebre de modă, dar şi tarabe de care stau atârnate "cele mai bune oferte", un chioşc unde se vând covrigi calzi şi câteva măsuţe unde vânzătorii ambulanţi oferă şosete şi alte mărunţişuri "la cinci lei".
"Şantierul în lucru" alungă şi puţinii turişti care se încumetă să admire clădirile şubrede, în reparaţie. "Până se termină cu arheologia, muncitorii mută pământul dintr-o parte în alta, nu avem ce face. Au găsit aproximativ 200 de morminte şi, până nu termină cu ele, nu avem ce face", a spus arhitectul proiectului Centrul Istoric, Cătălin Cazacu. Până în prezent abia s-a reuşit reabilitarea a jumătate din strada Lipscani şi a străzii Smârdan.
Clădirile istorice se prăbuşesc la Botoşani
La Braşov, de patru ani, edilii locali promit refacerea faţadelor, dar nu au făcut nimic în acest sens. Pe de o parte, Consiliul Judeţean s-a preocupat doar de refacerea zidurilor şi bastioanelor cetăţii. Pe de altă parte, municipalitatea a reuşit doar să schimbe pavajul pe fosta cale principală de acces în Cetate.
În Botoşani, 70% din clădirile centrului vechi al oraşului mai au doar faţada. Numai în ultimii patru ani, cinci clădiri s-au surpat peste noapte, punând în pericol viaţa chiriaşilo
