Saracia i-a alungat departe de oras. Traiesc pe marginea liniilor ferate scotocind prin gunoaie, vanzand fier vechi. Unii locuiesc in foste baraci ale C.F.R.-ului. Altii si-au improvizat corturi de nylon. Si pentru ei viata merge inainte. Cu pericole, cu saracie, cu betii, cu scandaluri...Stapanii gunoaielor
La cateva sute de metri de statia terminus, de pe Calea Sagului, a autobuzului 33, este un teritoriu napadit de gunoaie. Locul pare, insa, bine pazit. Ne-o dovedeste un barbat tuciuriu, cu o figura schimonosita, pe care l-am gasit aici scormonind dupa fier vechi prin gunoaiele aruncate in jurul unui ochi de apa. Obiectivul cel mai important din zona care trebuie pazit de intrusi este altul – un refugiu aflat sub calea ferata unde, peste cateva asternuturi innegrite de mizerie si noroi, zac ingramadite, ca prada, mormane de fier vechi. Incaperea e ferita de priviri indiscrete de un burete decupat de pe vreun fost pat matrimonial, pe post de usa.
Stapanul acelui mini-ghetou ne-a intampinat inarmat cu o unealta ruginita, dupa cum ne-am dat seama, ceva ce candva a fost o surubelnita. Ne-am asteptat sa devina violent, dar, s-a multumit sa ne indice, morocanos, drumul pe care trebuie sa mergem, daca vrem sa-i intalnim "vecinii". Apoi pleaca grabit, nu inainte de a ne sfatui sa luam pietre la noi, fiindca sunt multi caini in zona.
De departe ii vedem unul dintre "vecini" mergand pe calea ferata, spre pod. Si el inarmat. Cu un cutit de bucatarie. Cand da ochii cu noi, se opreste pentru cateva minute, fara sa se dea, insa, la o parte de pe linii. Isi priveste ceasul : "Acceleratul de Iasi, la 12 si 10. Mai este ceva vreme pana ajunge. Ba cred ca o sa aiba si intarziere, ca zilele acestea o tot avut". Ne spune ca locuieste intr-o baraca de carton, pe care si-a amenajat-o de patru ani. In aceeasi locuinta sta si fratele lui, suferind de T.B.C., ne expl