La Conferinţa pentru securitate de la München, liderul de la Chişinău a declarat în rusă că nu va renunţa la trecutul comunist de dragul integrării. Aflat la München, la La Conferinţa pentru securitate de la München, liderul de la Chişinău a declarat în rusă că nu va renunţa la trecutul comunist de dragul integrării.

Aflat la München, la Conferinţa pentru securitate, Vladimir Voronin a surprins din nou Bucureştiul. El a declarat că nu va renunţa la "limba moldovenească şi la trecutul comunist de dragul integrării europene". Afirmaţia a fost o replică la o întrebare a ministrului român de externe, Adrian Cioroianu, care punea problema dacă recunoaşterea de către Chişinău a limbii române şi distanţarea de trecutul comunist nu ar uşura drumul Republicii Moldova către UE.

Potrivit şefului diplomaţiei de la Bucureşti, Voronin a răspuns că ştie că este vorba despre două limbi identice, dar a adăugat că, în opinia sa, limba moldovenească a apărut înaintea limbii române şi de aceea va susţine întotdeauna existenţa unei limbi moldoveneşti.

Liderul de la Chişinău a subliniat că denumirea limbii unui stat este o chestiune care ţine exclusiv de poporul acelei ţări. El a adus ca argument recensământul din 2004, când, a spus el, 84% din cei chestionaţi s-au declarat moldoveni.

"Moldova, mai bătrână decât România"

Voronin a adăugat că peste un an Moldova va împlini "650 de ani de existenţă, în timp ce România, în viziunea sa, are doar 170. De aceea, e absurd să discutăm ce a fost mai întâi oul sau găina". În privinţa influenţei trecutului comunist asupra eforturilor de aderare a Republicii Moldova la UE, liderul comuniştilor de la Chişinău a afirmat că "această influenţă este pozitivă", adăugând că în perioada sovietică au fost nu numai lucruri negative, ci şi multe lucruri bune. "Nouă ne este de folos această experienţă pozitivă.

N