Raporturile dintre Romania si Republica Moldova cunosc o evolutie ingrijoratoare. In ultimele luni starea aceasta a atins nu doar palierul politic, ci din ce in ce mai zgomotos si pe cel eclesial, dupa ce ani de zile am asistat la lupta juridica, incununata de succes, dusa la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru recunoasterea Mitropoliei Basarabiei de catre autoritatile moldovene. Evident, sintaxa geo-politica este mai complexa, criza moldo-romana facand parte din rescrierea datelor ce domina raportul dintre fostul spatiu sovietic, din care Moldova face parte ca tara-limes, si alianta politico-militara a Uniunii Europene si NATO. Retorica folosita pana acum de liderii de la Chisinau si de cei de la Moscova confirma ca episodul in plina derulare se inscrie intr-o serie mai lunga de gesturi politice si fapte economice menite sa demonstreze puterea unei Rusii stabilizate, iesite din postura infrantului, adica in stare sa isi reasume un rol activ si determinant pe scena lumii, inclusiv cu ajutorul argumentului religios. Un gest surprinzator si efectele sale Motivul pentru recenta iritatie la Chisinau si Moscova deopotriva il reprezinta decizia din 22-24 octombrie 2007 a Sinodului de la Bucuresti de a introduce in structura Bisericii Ortodoxe din Romania noi eparhii. Comunicatul Patriarhiei precizeaza contextul: "(...) Ierarhii Sf. Sinod au fost informati si despre decizia Mitropoliei autonome a Basarabiei care a reactivat trei eparhii din cuprinsul ei, eparhii ce fusesera fortate sa isi intrerupa activitatea de catre puterea sovietica. Aceasta reactivare a fost consecinta fireasca a faptului ca anterior, printr-o hotarare definitiva a Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova din 2004 si prin modificarile inregistrate la Statutul de organizare si functionare a Mitropoliei autonome a Basarabiei, aceasta a fost recunoscuta drept «succesoare spirituala, canon