Animalele sălbatice au mici şanse să supravieţuiască fără ajutorul omului, relevă un studiu publicat de revista "New Scientist". În întreaga lume, marile mamifere nu mai au un habitat
Animalele sălbatice au mici şanse să supravieţuiască fără ajutorul omului, relevă un studiu publicat de revista "New Scientist". În întreaga lume, marile mamifere nu mai au un habitat propice supravieţuirii.
Din lipsă de hrană, caprele îşi reduc numărul, iar animalele carnivore care ar trebui să le vâneze sunt nevoite să atace stânele ciobanilor sau gospodăriile sătenilor situate la mrginile pădurilor. De cele mai multe ori, pentru această teribilă îndrăzneală, plătesc cu viaţa.
În clasa a VIII-a, elevii învaţă despre fauna pădurilor din România. La lecţie, ei trebuie să răspundă întrebărilor despre lup, urs, mistreţ sau râs. Cu toate acestea, datele cuprinse în majoritatea manualelor de geografie sunt eronate şi nu multă lume ştie că unele dintre mamiferele enumerate au mari probleme în ceea ce priveşte viitorul lor în pădurile din România.
Cel mai vechi mamifer din Europa
Capra neagră (rupicapra rupicapra) este o specie deosebită a faunei din România, aflându-se pe lista animalelor protejate de lege încă din anul 1933, an în care este declarată "monument al naturii". La acea vreme, pe areale extinse din Carpaţi, populaţia de capre negre dispăruse.
În consecinţă, atât în Munţii Rodnei, cât şi în Masivul Ceahlău s-au executat repopulări cu un succes relativ în perioadele următoare. Principala cauză a dispariţiei acestor magnifice mamifere este, ca de obicei, omul şi în special braconierul. După anul 1990, de când numărul armelor a crescut, a scăzut cel al animalelor sălbatice din Carpaţi, în vizorul lunetelor ilegale trecând sute de exemplare doborâte cu sălbăticie.
Capra neagră, unul dintre cele mai vechi mamifere din Europa
