“Motorul” socialismului. Inspiraţi din teoria marxist-leninistă, comuniştii români au declanşat la scară naţională un program de utilizare a energiei electrice care urma să pună în “mişcare” uzinele şi fabricile şi să asigure modernizarea muncii agricole. Cinematografele, căminele culturale şi aparatele radio au schimbat “faţa” aşezărilor rurale, declarate “comune model”. •“Haos” în economie
“Motorul” socialismului. Inspiraţi din teoria marxist-leninistă, comuniştii români au declanşat la scară naţională un program de utilizare a energiei electrice care urma să pună în “mişcare” uzinele şi fabricile şi să asigure modernizarea muncii agricole. Cinematografele, căminele culturale şi aparatele radio au schimbat “faţa” aşezărilor rurale, declarate “comune model”.
Gheorghe Gheorghiu-Dej – secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (CC al PMR) – descria la 27 decembrie 1948 reprezentanţilor Marii Adunări Naţionale “necesitatea” trecerii la planificarea economiei în România. Preluarea puterii de “cei care muncesc” şi “ascuţirea luptei de clasă” urgentau adoptarea planului de stat pentru anul 1949, după spusele sale.
DUPĂ PLAN. Deşi alte state comuniste (Cehoslovacia, Bulgaria) trecuseră la planuri bienale, Dej recunoştea dificultăţile PMR în domeniul planificării economice. În acea perioadă, comuniştii români de-abia schiţau studiul ce constituia “materialul statistic şi documentar” pentru planificare. Experienţa “tovarăşilor” români în domeniu era nulă, aparatul tehnic şi cadrele din economie lipseau, recunoştea cu francheţe Gheorghiu-Dej. Planul de stat din anul 1949 urma să fie de fapt unul pregătitor. După model sovietic, accentul urma să fie pus pe industrializare (industria grea). Se miza pe creşterea cu 40% a producţiei faţă de 1948 cu ajutorul importurilor de materii prime furnizate de
