În Craiova se circulă încă pe drumuri de ţară şi nu doar accidental, ci zilnic, şi nu numai la extremităţile oraşului, ci şi în cartierele locuite de multă vreme. Într-un inventar al administraţiei publice realizat în 2008, în vederea finanţării lucrărilor de întreţinere a străzilor, se arată că în municipiu se întind 86 km de drumuri de pământ şi 35 km de drumuri balastate. Adică tot un soi de pământ, dar îmbinat cu bolovăniş. În total, arterele din cea mai joasă clasă de transport ocupă 121 km, adică aproape o treime din reţeaua de circulaţie a Băniei. În statistică sunt incluse însă numai străzile catalogate ca atare, nu şi aleile pe care nu încap utilajele de transport şi aşa-numitele drumuri de exploatare, apărute pe măsură ce proprietarii terenurilor de la marginea Craiovei au început să construiască. Potrivit inventarului domeniului public, această categorie de drumuri a înregistrat în ultimii şapte ani o creşte anuală de 15 km. Cele de exploatare nu vor fi însă trecute la categoria străzi decât după ce noile cvartale vor fi cuprinse în planul urbanistic al Craiovei. Autorităţile susţin că în cazul multora dintre aceste străzi nu a fost posibilă alocarea de fonduri pentru asfaltare din pricină că mai întâi trebuia realizate reţelele de utilităţi publice. În această situaţie s-au aflat până acum sau se vor regăsi cartierele Brestei şi Catargiu, de pildă, unde se amenajează sistemul de canalizare în programul ISPA.

Mlaştini în Brestei De departe cel mai brăzdat de străzi de pământ este cartierul Brestei, fruntaş şi pe lista zonelor cu alei impracticabile. Oamenii de aici se plâng că iarna şi în timpul ploilor abundente cartierul se transformă în mlaştină. Nici în Bariera Vâlcii situaţia nu este mai „uscată“. „Copiii nu mai pot ajunge la şcoală iarna, fiindcă nu se mai poate merge pe aceste străzi. Măcar nişte pietriş dacă ar pune şi tot ar însemna ceva“, s