Mircea Geoana a renuntat la orice exigenta si a revenit la echipa traditionala a social-democratilor: Ion Iliescu, Adrian Nastase, Miron Mitrea plus omniprezentul Viorel Hrebenciuc. Osciland intre reformisti si antireformisti, Mircea Geoana a crezut ca principala sa misiune este sa tina balanta in echilibru si a renuntat la celelalte ambitii. Dar, in cele din urma, domnul Geoana a esuat si in rolul de tampon, inclinandu-se in fata vechii echipe, cea care a reusit sa transforme acest mare partid (neo)comunist intr-unul social-democrat. Decizia de ieri prin care fruntasii PSD l-au numit pe Miron Mitrea seful campaniei electorale scoate la iveala saracia, inconsistenta si uzura partidului.
Miron Mitrea stie cum sa lucreze cu organizatiile teritoriale, cum sa le convinga sau chiar sa le manipuleze, la nevoie, in favoarea PSD, dar si a propriilor interese. Miron Mitrea este un politician versat, capabil sa se impuna nu doar in fata filialelor de la periferie, ci si in fata echipei de conducere a PSD. Autoritar si orgolios, Miron Mitrea va face orice pentru a demonstra ca poate ridica procentele partidului, dar si pentru a sublinia diferenta dintre "profesionismul" lui si "amatorismul" reformistilor.
La randul sau, Adrian Nastase are ambitia sa-si recastige influenta si importanta in PSD, de aceea vrea sa puna mana pe presedintia Consiliului National, for care conduce partidul intre doua congrese, si sa devina autor al noilor teze social-democrate. Spre deosebire de Mitrea, care are de recuperat mai putin si poate confirma prin rezultate clare dupa alegerile locale, Nastase a cazut de foarte sus, iar imaginea lui a fost asociata cu decaderea guvernului pe care l-a condus si cu marea coruptie. Chiar daca mostenirea matusii Tamara s-a estompat, imaginarul colectiv pastreaza opulenta baroca a apartamentului din Zambaccian, proiectata de toate televiziuni
