Din timpul Razboiului Crimeii avem nu numai fotografiile lui Angerer, ci si o multime de documente grafice aparute in jurnalele cele mai importante din Europa.
Cum s-a putut remarca, din motive tehnice, aparatul de fotografiat - inca rudimentar - al lui Angerer nu a surprins oameni in miscare, din care cauza, fotografiile sale par imagini ale unui oras nelocuit. Fenomenul se va repeta peste un deceniu in celebru Panoramic din Turnul Coltei executat de Szathmari. Or, in realitate, urbea era deosebit de vioaie. Din acest punct de vedere, desenul era mai adevarat (!) decat fotografia, fara sa fie si mai fidel: pe langa imposibilitatea de a concura fotografia, mai intervenea si "simtul artistic" al desenatorului.
Un exemplu ce ilustreaza perfect aceasta latura a iconografiei bucurestene este acest desen publicat, sub forma de gravura, intr-un ziar de limba spaniola. Intitulata "Vista de Bucarest. Capital del Principado", aceasta reprezinta capitala Tarii Romanesti vazuta, mai mult decat sigur, de la Curtea Arsa. Comparand acest desen cu o fotografie obtinuta de Angerer cam din acelasi loc, se remarca, pe de o parte, prezenta unor soldati pe platoul de la Curtea Arsa si, pe de alta parte, lipsa de preocupare a artistului pentru o redare fidela a cladirilor: unele absenteaza, altele sunt repetente la capitolul proportie, cum remarcam la biserica Antim, infatisata ca o catedrala. Totusi, in ciuda acestor carente, desenul imi place, are viata, are dinamism.
Din timpul Razboiului Crimeii avem nu numai fotografiile lui Angerer, ci si o multime de documente grafice aparute in jurnalele cele mai importante din Europa.
Cum s-a putut remarca, din motive tehnice, aparatul de fotografiat - inca rudimentar - al lui Angerer nu a surprins oameni in miscare, din care cauza, fotografiile sale par imagini ale unui oras nelocuit. Fenomenul se va
