Ecranizînd ro­ma­nul omonim al lui Bohumil Hrabal, Jiri Men­zel face din Jan Dite per­so­najul narator al filmului o com­bi­naţie între Char­lot cu clovneriile sale şi soldatul Svejk al lui Ja­ros­lav Hasek. Atracţia pentru acest tip de personaj este vădită la Jiri Men­zel şi ea pro­vine dintr-o afinitate cu lumea teatrului şi a filmului mut pe care regizorul o mărturisea cu ocazia Festivalului Filmului European, ediţia 2007, la care a fost invitat: "filmul trebuie să fie asemenea teatrului - cu o parte care rîde şi una care plînge." Astfel este şi soldatul Ivan Cionkin, personajul principal din romanul scriitorului tadjic Vladimir Voinovici, după care regizorul făcuse în 1994 un film Zivot a neobycejna dobrodruzstvi vojaka Ivana Conkina (Viaţa şi aventurile soldatului Ivan Cionkin, 1994).

Ivan Dite (Ivan Barnev) este un ospătar mărunt, la propriu şi la figurat, care îşi împlineşte visul de a deveni milionar şi a avea propriul său hotel, după ce traversează mai multe epoci, de la o glamoroasă belle époque la perioada ocupaţiei naziste şi a desfiinţării Cehoslovaciei de pe harta Europei, la scurtul reviriment democratic de dinaintea instalării regimului comunist şi revenind în cuprinsul acestui regim după o paranteză de aproape 15 ani de puşcărie, de fapt, 14 şi nouă luni cu generoasa amnistie. Trimis undeva în apropierea graniţei, locul destinat celor care au greşit regimului comunist, deja vîrstnicul Dite (Oldrich Kaiser) rememorează anii de glorie ai carierei sale, prezentată ca o secţiune transversală printr-o epocă apusă cu luminile şi umbrele ei. Întreg filmul este alcătuit prin alternarea planurilor care aparţin retrospectivei cu cele care ţin de prezent. Unui Dite tînăr, frivol, epicureu cu un cinism subţire îi este opus filozoful candid de esenţă voltaireiană, melancolic adunînd în jurul său oglinzi ca refugiu în faţa timpului şi a amintirilor la o gran