Cindva, era una dintre cele mai solicitate subunitati de pompieri din tara. Astazi, are un program mult mai relaxat, dar inca iese in evidenta printr-un anumit aspect, din pacate unul nu tocmai fericit: este, probabil, una dintre putinele subunitati de pompieri care nu au posibilitatea sa-si alimenteze autospecialele cu apa in propriul sediu. Este vorba despre Detasamentul 2 Pompieri Braila. Infiintat la inceputul anilor '60, odata cu Platforma Chimica de la marginea orasului, acesta avea, in principal, misiunea de a interveni pentru stingerea incendiilor aparute la Combinat si Termocentrala. Intreprinderea de industrie chimica i-a asigurat Companiei nr. 2 Pompieri, cum se numea pe vremea aceea, un sediu cu toate utilitatile necesare - apa, energie electrica, caldura pe timpul iernii. Mai mult, periodic, Combinatul se ocupa si de intretinerea cladirii si a spatiului aferent. In schimb, e de inteles ca pompierii aveau de lucru cit cuprinde la mentinerea sigurantei pe platforma chimica. "Erau cel putin cinci incendii pe zi. La fabrica de sulf erau zeci de cuptoare in functiune, iar incidentele se tineau lant. Cind auzeam bubuitura, nici nu mai asteptam apelul de solicitare la interventie, stiam ca iar s-a produs o explozie la un cuptor, ne echipam si mergeam la fabrica de sulf", ne-a povestit colonelul Gheorghe Pascali, in prezent prim-adjunctul comandantului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dunarea" Braila. In anii '80, acesta era locotenent major in cadrul Companiei nr. 2 si a trait pe viu cele mai dificile interventii din istoria subunitatii in cauza. "In februarie 1985, a avut loc o explozie urmata de un incendiu, la turbogeneratorul nr. 2 al Termocentralei. In acelasi an, in octombrie, a luat foc sala de masini a fabricii de celofibra. Ambele interventii au fost extrem de grele. Eu am atins un utilaj incins de incendiu si mi s-a luat carnea de pe picior