Rostul oricarui text este sa produca revelatii. Adica sa te ilumineze pe tine, biet cititor, orbecaitor pana-atunci in intuneric, rea-credinta sau sabloane. Uite, eu, ca sa iau un exemplu neinsemnat, nu mi-am pus niciodata problema nevestelor lui Oedip. Nefiind psihiatru, nici problema mamelor lui Oedip nu a fost o preocupare constanta. Din vasta mea incultura generala, am luat de bun faptul ca Oedip, ca orice om pe lumea asta, a avut o mama. Ce s-a intamplat cu Oedip si mama lui ar fi fost un fapt de viata privata, probabil casnica, daca nu s-ar fi inventat stirile de la ora 5 in format grecesc antic. Ceva mai tarziu, cineva trebuia sa si verifice informatiile. A cazut pe capul lui Denis Dinulescu aceasta grea misie.
Ca orice bun roman - scriitor, jurnalist sau analist media -, Denis a pornit-o de la origini in aceasta problema atat de arzatoare pentru existenta poporului roman si deci a fiecarui membru al poporului roman: cele zece neveste ale lui Oedip. Asadar, a purces la drum punandu-si intrebarile de fiecare zi ale oricarui cetatean cinstit din republica semiprezidentiala sau semiguvernamentala a Romaniei: cine sunt dacii (dacienii, dacianii ori dacinii) si de unde se trag ei, care a fost evolutia lor in decursul epocilor de piatra si cine mai sunt ei astazi? Dar mai ales cum a ajuns Oedip rege la Sarmizegetusa, ce a facut in timpul domniei sale si ce au facut supusii lui nu numai in Dacia, dar si in America, la Paris, la Roma pe tot parcursul istoriei, de la inaugurarea Columnei pana la invazia chinezeasca din Bacaul care urma sa apara pe harta peste 2.000 de ani.
Denis a descoperit un lucru formidabil: istoria este ceea ce e langa noi, in noi si pentru noi. Istoria nu este diacronie, asa cum fals au acreditat cercetatori minori pana acum, ci sincronie. Totul se intampla acum si pentru acum. Nu conteaza ce a fost, ci ceea ce cred oamenii.
