- Politic - nr. 33 / 16 Februarie, 2008 Ne asteptam ca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, sa parcurgem o perioada in care clasa politica, guvernantii, in general, sa se intreaca in actiuni, menite a informa populatia, cu referire la modalitatile de atragere a fondurilor europene, pentru dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, economiei reale (nu a celei din statistici). Nimic insa din toate acestea. Discursurile politicienilor se cantoneaza in zona votului uninominal, a divergentelor interminabile dintre presedintele Romaniei si primul-ministru si a altor teme de… doi bani. Ca este asa, o denota faptul ca, potrivit barometrului de opinie al CE, dat recent publicitatii, numai 27 % dintre romani considera ca parerea lor "ar conta" in relatia cu UE. Adica, se cred invizibili. Este un procent semnificativ mai mic decat cele inregistrate in UE 15. Si in legatura cu capacitatea de influenta pe care Romania o are in cadrul UE, romanii sunt mult mai sceptici decat restul statelor membre. Numai 45 % dintre ei considera ca "opinia Romaniei conteaza in UE". Comparativ, cetatenii din cele zece state care au aderat in 2004 apreciaza ca tara lor conteaza pentru UE in proportie de 60 %. Procentul este si mai mare la nivelul UE 15, ajungand la 69 %. Or, ca de obicei, o mare problema este informarea populatiei. Drept pentru care, romanii vorbesc despre politicile europene la nivel general, iar agenda interna este perceputa total separata de temele de interes european. De exemplu, la nivelul vechilor state membre ale UE, 42 % dintre cetatenii care considera ca probleme de mediu sunt importante la nivelul tarii lor declara, in acelasi timp, ca sunt bine informati in domeniul politicilor europene aferente domeniului. La noi insa, asemenea corelatii inca nu se fac. Cele doua agende sunt percepute ca fiind total diferite. Pentru ca pe plan intern asteptarile au fost inselat