Judecătorii Curţii Constituţionale au făcut publică ieri motivarea deciziei referitoare la conflictul juridic de natură constituţională între guvern şi preşedintele României în cazul numirii Noricăi Nicolai la Ministerul Justiţiei. Reamintim că, pe 7 februarie, Curtea a decis că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea unui ministru, după principiul reexaminării legilor, iar premierul este obligat să desemneze altă persoană.

Motivele refuzului preşedintelui nu pot fi cenzurate de premier În motivarea deciziei lor, magistraţii Curţii Constituţionale spun că raporturile dintre preşedinte şi premier nu pot fi pur formale şi, în consecinţă, verificarea îndeplinirii condiţiilor de numire intră în competenţa preşedintelui României la exercitarea, pentru prima oară, de către primul-ministru a dreptului de a propune. „Limitarea la o singură respingere a propunerii se justifică prin faptul că, în continuare, răspunderea pentru altă nominalizare revine, în exclusivitate, primului-ministru“, argumentează judecătorii instanţei constituţionale. În continuarea argumentaţiei, magistraţii spun că preşedintele României, neavând drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă altă propunere de numire a unei persoane în funcţia de ministru. În ceea ce priveşte posibilitatea şefului executivului de a reitera prima propunere, Curtea a decis că această posibilitate este exclusă prin neînsuşirea propunerii de către preşedintele României, astfel încât premierul are obligaţia să desemneze pentru funcţia de ministru altă persoană. Magistraţii au mai dispus faptul că motivele refuzului preşedintelui nu pot fi cenzurate de premier, Curtea stipulând că preşedintele rămâne răspunzător politic în faţa electoratului pentru modul în care a motivat refuzul de a da curs propunerii şefului executivului, după cum primul-ministru şi guvernu