Rusia a anunţat că ar putea lua o poziţie ce poate schimba statutul a trei dintre ele

Ultimele detalii ale perioadei post-independenţă din Kosovo erau ieri puse la punct: parlamentul kosovar urma să adopte simbolurile naţionale (drapelul, stema şi imnul), în timp ce Europa încă îşi mai căuta o poziţie comună faţă de statul nou-creat.

Astăzi, reprezentanţii celor 27 se întâlnesc la Bruxelles într-o ultimă speranţă că UE ar putea adopta o poziţie unitară faţă de recunoaşterea noului stat. Misiune imposibilă, de vreme ce Spania, Grecia, Cipru şi România îşi menţin refuzul de a recunoaşte formal noul stat.

Proclamarea suveranităţii în provincie este de aşteptat să aibă consecinţe – atât în domeniul teoretic, al dreptului internaţional, cât şi practic. Alte regiuni ale lumii care îşi reclamă dreptul la autodeterminare au dat deja de înţeles că se vor servi de precedentul Kosovo în propriul interes.

Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria – la comanda Rusiei

Cele trei autointitulate republici (primele două parte a teritoriului georgian, ultima fiind încă reclamată formal ca teritoriu al Republicii Moldova) ascultă strict de vocea Moscovei pentru a merge mai departe pe drumul solicitării independenţei.

Abhazia a avut un conflict militar de un an (1992-1993) cu Georgia, care i-a şi impus embargo după violentele ciocniri. Regiunea se autoguvernează în prezent cu sprijinul Rusiei. Osetia de Sud îşi doreşte şi ea autoguvernare şi periodic au loc ciocniri cu trupele georgiene, violenţele riscând să apară în orice moment.

Rusia are desfăşurate trupe pe teritoriul tuturor celor trei regiuni. Iar zilele trecute, odată ce a devenit clar că proclamarea Kosovo ca stat se va petrece duminică, Ministerul de Externe de la Moscova a declarat că îşi va schimba politica faţă de aceste regiuni, fără a spune, clar, că le va sprijini pentru a-şi obţine inde