Telenovela controversatei taxe de prima înmatriculare, "botezata" mai nou – taxa de mediu, s-ar putea sfârsi la finele acestei luni, când va fi concretizata printr-un act normativ.

Povestea taxei de prima înmatriculare a început odata cu aderarea României la Uniunea Europeana. Controversata taxa a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Pe atunci, Guvernantii estimau venituri fabuloase, care ar putea depasi 220 de milioane de euro. Numai ca, taxa nu s-a dovedit nici pe placul cetatenilor, nici al Comisiei Europene. Primii s-au multumit sa actioneze în instanta statul si unul dintre ei chiar a câstigat, iar Comisia Europeana urma sa faca acelasi lucru.

În luna martie a anului trecut, Comisia Europeana a declansat procedurile legale împotriva României din cauza acestei taxe, iar în luna noiembrie a fost declansata a doua etapa a procedurii de infrigement, faza premergatoare actionarii României la Curtea Europeana de Justitie. Initial, procedura de calculare a taxei auto se facea în functie de vechimea si capacitatea cilindrica a masinii. Altfel spus, cu cât masina era mai veche si avea o capacitate cilindrica mai mare, cuantumul taxei crestea. Argumentul folosit de premier la acea data era unul extrem de… ecologic: "Taxa de prima înmatriculare este necesara atât pentru protejarea mediului înconjurator, cât si pentru protejarea economiei românesti", sustinea premierul Calin Popescu Tariceanu, care era de parere ca, în lipsa acesteia, România s-ar putea transforma în "lada de gunoi a Europei".

Europenii au considerat taxa discriminatorie asa ca Guvernul a fost obligat fie sa schimbe formula, fie sa renunte la taxa. Premierul a argumentat ca eliminarea taxei nu este posibila deoarece "ar costa România infinit mai mult decat mentinerea ei. Daca nu o mentinem, peste câtiva ani românii vor plati însutit decontul poluarii produse de mii de masini de