Criticate aspru de părinţi, de sindicate şi de profesori, legile „Adomniţei“ au fost desfiinţate şi de Comisia prezidenţială condusă de fostul ministru Mircea Miclea.
Grădiniţa obligatorie de la 3 aninu poate deveni realitate fărăstabilirea unui curriculum,fără identificarea resurselorumane necesare şi fără coordonareadintre ministerele Muncii, Educaţiei şiSănătăţii. Noul pachet de legi ale educaţiei nu a fost realizat în cadrul uneistrategii de revitalizare a învăţământuluiromânesc, este incoerent şi ar puteacrea mai multe probleme decât rezolvă.
Acestea sunt câteva dintre concluziileComisiei prezidenţiale pentru analizaşi elaborarea politicilor din domeniileeducaţiei şi cercetării în România. „Olege trebuie să fie operaţionalizarea uneistrategii: ai nişte probleme, găseştisoluţii şi le transformi într-un paragrafde lege. Aici nu s-au introdus decât nişte paragrafe care tensionează şi mai multsistemul“, precizează preşedintele comisiei,fostul ministru Mircea Miclea.
Legile educaţiei ar urma să ajungă înparlament cel mai târziu la începutul luniiaprilie, după analizarea propunerilorformulate în această perioadă, potrivitministrului Cristian Adomniţei. Nu arfi, astfel, „decât“ cea de-a 29-a modificarea Legii educaţiei din ultimii 10 ani.
Contradicţii şi prevederifără conţinut
Schimbările impuse prin actualaformă a proiectului sunt „superficiale şifără orizont“, arată reprezentanţii comisiei.Textele noilor legi conţin contradicţii flagrante: se vorbeşte când de ofinanţare de 6%, când de una de 7% dinPIB pentru educaţie.
La educaţia permanentă se facereferire într-un singur paragraf, deşiRomânia are mari probleme în acestdomeniu: doar 1,6% dintre adulţi participăla acest tip de educaţie, în vremece media UE este de 10,8%, iar ţintastabilită este de 12,5%. Prin urmare,comisia consideră că este nec
