PSD pare dispus sa faca orice pentru a recistiga voturile romanilor. Simbata, la Geoagiu Bai, o sala ticsita cu juniori si seniori pesedisti il aplauda exaltata, minute in sir, pe Adrian Paunescu, poetul de curte al familiei Ceausescu. Un pusti din Cluj, Gabriel Oniga, imbracat in rosu, tocmai lansase o provocare: „Sa refacem Cenaclul Flacara si sa atragem astfel tinerii catre partidul nostru, prin muzica, poezie si suflet“.
Sala e extaziata, iar Mircea Geoana da din cap aprobator. Lui Adrian Paunescu ii dau lacrimile. Se ridica in picioare, multumeste cu o plecaciune si apropie microfonul de gura. „M-a emotionat propunerea tinarului de la Cluj“, spune el cu voce soptita, adaugind ca a mai incercat sa reinvie spiritul Cenaclului si acum citiva ani, cu Octav Cozminca si Ilie Sirbu. Dar degeaba... Apoi, brusc, urla spre sala: „Folositi-ma! Sint viu! Sint gata! Putem incepe in doua saptamini“.
Cei 200 de tineri pesedisti pareau convinsi. Si plini de speranta. Va fi bine din nou - se putea citi pe fetele lor. Paunescu avea sa simta bine momentul, el punctind decisiv cu o poezie. „Eu n-am sa ma fac bine niciodata,/ Mereu voi suferi de-o boala grea,/ Simtindu-mi constiinta vinovata,/ Ca nu e totul bine-n tara mea.“
Cu aceste versuri s-au incheiat cursurile Scolii de iarna a Tineretului Social Democrat de la Geoagiu Bai. Un loc practic neschimbat dupa 18 ani de democratie. Primarul din localitate, Simion Maris, socase audienta inca de la deschiderea cursurilor, cu un discurs tipic comunist: „Fie, asadar, ca Geoagiul sa aiba de acum vocatia primenirii, antemergator pe drumul Romaniei moderne. Fie ca intilnirea dintre generatia sperantei cu cea a certitudinilor nascute pe altarul Revolutiei ca mare partid al stingii romanesti, partidul celor multi si vrednici, dar si a celor miselesc ademeniti de pretinse partide istorice sau sociale, care au
