Isarescu explica de ce in Romania este nevoie mai mult decit oricind de un mix de politici economice, in conditiile in care politica monetara este supraincarcata. Guvernatorul saluta preocuparea bancherilor pentru riscurile ce deriva din avansul prea rapid al creditelor in valuta si arata de ce BNR nu a apelat explicit la clauzele de exonerare, desi Romania a ratat tinta de inflatie.
Domnule guvernator, una dintre marile ingrijorari manifestate constant in ultima perioada de catre oficialii BNR a fost cea legata de cresterea consumului peste posibilitatile productiei interne de bunuri si servicii. Recent, ati incercat sa frinati cresterea consumului prin scumpirea imprumuturilor. Cit de eficienta este aceasta masura pe o piata unica in care creditele pot fi externalizate, iar romanii vor sa se imprumute cit mai mult si cit mai repede? Ineficienta poate veni de la baza de calcul la acordarea creditului. Daca aceasta baza este mare, o limita de indatorare de 30%, de exemplu, nu ne ajuta. In conditiile in care salariul creste, degeaba impun limita de 30%, ca nu este eficient. In consecinta, atunci cind a promovat intarirea politicii monetare, BNR a subliniat si nevoia intaririi politicii de venituri prin corelarea cresterii salariale cu cresterea productivitatii. O politica de venituri laxa nu poate sa fie contrabalansata decit partial de intarirea politicii monetare.
Daca restrictionarea creditarii se face prin masuri de politica monetara - majorarea dobinzii - si nu administrative, plafoane de creditare, ea poate avea si efecte perverse. Combinatia politica monetara tare (in sensul majorarii dobinzii) si politica salariala laxa (in sensul cresterii salariilor peste productivitate) poate sa fie chiar nociva. De ce? Pentru ca majorarea dobinzii poate duce la aprecierea cursului si, deci, la erodarea competitivitatii externe, iar cresterea salariilor
