“O să-ţi spun o poveste grozavă”, mi-a spus Florin Piersic. Fiind un om şi un actor extrem de generos, povestirea lui e foarte vie şi iubitoare.
“O să-ţi spun o poveste grozavă”, mi-a spus Florin Piersic. Fiind un om şi un actor extrem de generos, povestirea lui e foarte vie şi iubitoare.
Prima întâlnire a lui Florin Piersic cu Ştefan Mihăilescu-Brăila a fost la televiziune. Era foarte tânăr şi foarte proaspăt şi a fost chemat de un regizor care-n viaţa lui actoricească îl pune alături de maestrul său, Alexandru Finţi, sau de regizorul Ion Cojar. E vorba despre Nicolae Motric. “Regizori care ştiau să lucreze cu actorii. Adică indicaţiile lor erau de aur şi te duceau direct la personaj”, spune actorul. Era un spectacol “Reportaj cu ştreangul de gât”, despre Julius Fucik. “Un rol de anvergură, primul al meu la Televiziune. Celălalt rol principal era la cealaltă extremă, rolul «negativului» Gauleiter-ul Böhm, care l-a condamnat la moarte pe Julius Fucik. Spectacolul, ca tot ce era pe atunci la televiziune, era în direct. Succesul într-o piesă nu-l poţi avea singur, nu poţi juca un rol singur, ci ai nevoie de un partener. E nevoie de aceeaşi temperatură. Ştefan Mihăilescu-Brăila mi-a fost partener direct în scene foarte grele.”
DIFERIT. “Era aşa de convingător în rol, încât mie mi-era frică să joc cu el. Am trăit ceva foarte rar. Juca fără să facă nimic demonstrativ. Avea o credinţă şi o concentrare care-i dădea o putere de uriaş. Se juca cu Fucik la interogatorii. Juca acest personaj «negativ» cu un fel de «drăgălăşenie», un personaj care iubea pisicile, florile, natura, dar care urăşte oamenii. Oamenii cu mari calităţi îi făceau rău Gauleiter-ului Böhm. Îi revolta complexele, dar având puterea-n mână îşi putea permite orice. Era un artist foarte mare. Uriaş. Bun. Un artist mare e cel ce are intuiţia pers
