● Mircea Daneliuc, Ora lanti, Editura Cartea Românească, 2007.
De la debutul din 1997 cu Pisica ruptă, Mircea Daneliuc a publicat nu mai puţin de patru romane şi alte patru volume de teatru, pentru cîteva dintre acestea fiind şi premiat. Pot spune chiar că, în ultimii ani, l-am apreciat pe Mircea Daneliuc mai mult ca scriitor decît ca regizor. Din păcate, nu e cazul şi cu acest al cincilea roman.
Scris la persoana întîi, romanul este povestea depresivului inginer de sunet George Stratulat, părăsit de Violeta, fostă jurnalistă ajunsă deputat, căsătorit pripit cu Aurora, artistă abulică aflată şi ea într-o depresie cauzată de menopauză, şi tratat de Gilda, o psihoterapeută presupus frigidă care experimentează tratarea depresiei printr-o terapie sexuală ("sexul atent controlat") în vederea scrierii unui doctorat revoluţionar. Violeta l-a părăsit în urmă cu cinci ani pentru un anume Bassam, suedez de origine arabă, între timp a ajuns un politician de succes, devine chiar ministru al Culturii, iar prezenţa ei publică, elegantă şi sigură pe sine nu face decît să-i întreţină lui Stratulat obsesia pentru "femeia amfetamină", cum o caracterizează cineva. Căsătoria cu Aurora este doar o inerţie între doi oameni îndopaţi cu antidepresive ("captivi în căsnicie şi în prezumtivul ei echilibru"). Cît despre "ambiţioasa" Gilda, care îl lasă pe Stratulat să creadă că e căsătorită, la un moment dat renunţă la ambiţiile ei de cercetătoare ("psihologia e cea mai scîrboasă"), vrea să devină jurnalistă şi îşi părăseşte, la propriu şi la figurat, pacientul. Iată-l pe Stratulat analizîndu-şi blocajul sentimental: "Simt neputinţa de-a fi în Violeta mereu, în Gilda şi-n Aurora, şi-n toate iubirile vechi. Nu izbutesc să rămîn în nici una, nimic nu mă schimbă, nimic nu le schimbă, nu durează nimic, n-am amprentă. Mă simt consumat şi zvîrlit la fel de virgin cum am fost."
Î
