- Editorial - nr. 34 / 19 Februarie, 2008 Cu o zi inainte ca Boris Tadic sa depuna juramantul, reocupandu-si scaunul de presedinte al Serbiei, provincia Kosovo traia o stare de spirit impartita. La Pristina, pregatirile erau in toi. Albanezii kosovari, separatisti, jubilau. Lipeau afise, dadeau cu bidineaua, inaltau bannere in limbile albaneza si engleza (nu si in sarba!), transmiteau mesaje sugestive, trageau cabluri pentru iluminatul public in zona Presedintiei, a Parlamentului si a Guvernului, bucurosi ca "s-a terminat comunismul". In aceasta veselie majoritara, ingrijorati erau doar sarbii. Inchisi in casa, priveau de dupa perdele ce se intampla pe strazi sau prin vecini. In acea febra a pregatirilor pentru declararea independentei unilaterale a provinciei separatiste fata de Serbia, nimeni nu dadea nicio informatie, desi se stia ca ziua "Z" va fi duminica. Se stia bine pana si ora _ 16. In acest timp, la Belgrad, cu mana pe Constitutie, presedintele Tadic jura ca Serbia nu va ceda, ci va apara Kosovo si Metohia, incat acestea sa ramana in cadrul granitelor statului sarb, dupa ce, joia trecuta, Parlamentul de la Belgrad a anulat, in avans, declaratia de independenta unilaterala a albanezilor kosovari, separatisti. In timp ce albanezii kosovari se pregateau pentru petrecerea care urma, primul ministru Vojslav Kostunica anunta "decizia de anulare a actiunilor ilegale", prin masuri de contracarare. "Serbia _spunea el - va anula proclamarea independentei provinciei Kosovo si va ataca, la Haga, statele care o vor recunoaste… Belgradul nu va permite, niciun moment, existenta unei asemenea creatii" si "va anula orice act ilegal privitor la proclamarea unilaterala a independentei acestui fals stat pe teritoriul sarb (…). Independenta trebuie anulata juridic chiar in momentul in care va fi proclamata de teroristii condamnati!" Era o clara trimitere la premierul Hashim Th