Controlul de constitutionalitate are in vedere nu doar textul Constitutiei, ci si principiile constitutionale, indiferent daca acestea fac sau nu parte din Constitutie. Astfel, Curtea Constitutionala din Germania afirma inca din 1951 ca "exista principii constitutionale care sunt in asa masura expresia unui drept preexistent Constitutiei incat il leaga chiar pe constituant si celelalte dispozitii constitutionale care nu au dreptul la acest rang pot sa fie nule datorita faptului ca violeaza aceste principii". Doctrina constitutionala franceza a dezvoltat notiunea de "bloc al constitutionalitatii" din care fac parte Constitutia din 1958, Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului din 1789 si principiile care au valoare constitutionala, chiar daca nu fac parte din Constitutie. Aceasta doctrina a fost preluata si in Spania. Curtea Constitutionala din Ungaria a dezvoltat teoria "Constitutiei invizibile" prin care a decis ca poate interpreta si aplica nu numai prevederile Constitutiei, ci si orice alte principii de drept care au o valoare constitutionala. Curtea Constitutionala din Romania nu a mers pe aceasta linie de interpretare in Decizia nr. 51/2008, ignorand faptul ca si Constitutia Romaniei vorbeste de valori constitutionale (art. 1, alin. 3). In momentul in care a fost confruntata cu optiunea de a da un raspuns functionarii CNSAS, Curtea Constitutionala ar fi trebuit sa vada daca interpretarea pe baza principiilor si valorilor constitutionale nu intra in opozitie cu interpretarea pe baza literei Constitutiei. Daca ar fi intreprins o asemenea operatiune, judecatorii Curtii ar fi observat ca cele doua tipuri de interpretare produc, in acest caz, rezultate diametral opuse. "Idealurile Revolutiei" Constitutia din 1991 enumera valorile constitutionale in art. 1. Odata cu revizuirea din 2003, s-a adaugat faptul ca acestea sunt valori "in spiritul traditiilor democrati