Ineficienţa, seceta şi birocraţia au făcut ca anul trecut să nu fie atinse cotele alocate României pentru lapte, zahăr şi tutun Raportat la stadiul actual de (ne)dezvoltare a

Ineficienţa, seceta şi birocraţia au făcut ca anul trecut să nu fie atinse cotele alocate României pentru lapte, zahăr şi tutun

Raportat la stadiul actual de (ne)dezvoltare a agriculturii, cotele primite de la Bruxelles s-au dovedit chiar "generoase". Este de aşteptat ca şi sistemul cotelor să ducă la reformarea agriculturii, dar, deocamdată, schimbările sunt minore şi se produc lent.

Sistemul cotelor europene presupune limitarea producţiei pentru care se acordă subvenţii. Cota de lapte, cantitatea prestabilită a României de a produce lapte, nu s-a dovedit o afacere rentabilă pentru mai mult de 5% din fermieri în primul an de la aderare la Uniunea Europeană (UE). Din cei 871.000 de fermieri care au primit cota de producţie lapte, circa 5%, respectiv 46.000, au renunţat la aceasta în primul an "din cauza secetei şi a birocraţiei".

Laptele se vinde la preţ de apă chioară

"Vremea nefavorabilă de anul trecut a făcut ca furajele să fie foarte scumpe, iar acest lucru i-a determinat pe unii fermieri să-şi vândă animalele şi cotele de lapte", a declarat preşedintele Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL), Valeriu Steriu. Şeful APRIL consideră că birocraţia a fost unul dintre principalii factori care i-au descurajat pe fermieri să continue, "mai ales din cauza drumurilor pe care le aveau de făcut la instituţiile care se ocupau cu înregistrarea şi monitorizarea fermierilor".

Sectorul laptelui a fost, totuşi, mai dinamic decât alte sectoare agricole, cu 120.000 de tranzacţii, în urma cărora fermierii au vândut parţial sau integral cota lor de lapte. Şi este abia începutul. Potrivit lui Lucian Elisei, directorul general al Direcţiei de Administrare a Cot