Chiar daca toate partidele politice declara integrarea europeana ca prioritate, succesul "vectorului european" al Ucrainei depinde mai mult de capacitatea autoritatilor ucrainene de a implementa angajamentele actuale decat de intensitatea retoricii proeuropene. Evenimentele petrecute recent in Ucraina deschid o noua fereastra de oportunitate pentru aspiratiile europene ale acestei tari. La initiativa Iuliei Timosenko, in decembrie 2006, a fost reintrodusa functia de viceprim-ministru pentru integrarea europeana si internationala. Hryhory Nemira, bine cunoscutul expert in afacerile europene, a fost numit in aceasta functie. Contactele politice si diplomatice dintre Ucraina si UE s-au intensificat. Numarul contactelor la diferite nivele a crescut in 2007 in comparatie cu anul 2006. Pentru relatiile UE-Ucraina, implementarea Planului de Actiune Ucraina-UE (semnat in februarie 2005 pentru 3 ani) si negocierile pentru Noul Acord Largit-NAL, considerat fundamentul relatiilor contractuale dintre UE si Ucraina cel putin pentru urmatorii 10 ani, sunt de importanta majora. In ianuarie 2008 au avut loc sase runde de negocieri pentru NAL orientate catre: dialog politic si reforme, precum si cooperare si convergenta in domeniul politicii externe si de securitate; justitie, libertate si securitate; cooperare sectoriala. Cel mai important aspect care va fi negociat este calitatea Ucrainei de membru al UE. Kievul insista cu privire la ambitia de a deveni membru al UE si a solicitat ca aceasta prevedere sa se regasesca in NAL. La momentul actual UE nu este pregatita sa integreze Ucraina, motiv pentru care a oferit numai Politica Europeana de Vecinatate (care nu face referire la un calendar de aderare) ca unic cadru pentru relatiile reciproce. Dialog politic si reforme Cel mai important argument pentru progresul inregistrat in acest domeniu este organizarea de alegeri libere si democr