Inaniţia în timpul sarcinii creşte riscul de dependenţe al copiilor

Copiii concepuţi în perioade de foamete sunt mai predispuşi să dezvolte dependenţe, potrivit unui studiu. Cercetătorii din cadrul organizaţiei olandeze de sănătate mintală Bouman GGZ şi profesorii de la Universitatea Erasmus din Rotterdam au studiat un eşantion de bărbaţi şi femei născuţi în Rotterdam între anii 1944-1947, perioadă cunoscută în istorie drept „iarna foametei în Olanda“. Studiul, condus de profesorul Ernst Franzek, a scos la iveală faptul că persoanele ale căror mame au suferit de inaniţie în primele luni de sarcină erau mai predispuse să dezvolte diverse dependenţe.

Acest studiu modern a arătat că, în cazul în care creierul fătului nu are toate condiţiile necesare pentru a se dezvolta normal în timpul sarcinii, copilul poate prezenta anomalii de ordin neurologic, anomalii ce pot creşte riscul apariţiei unei dependenţe. De altfel, multe boli cronice dezvoltate ulterior de adulţi au fost puse pe seama „iernii foametei“, printre acestea numărându-se cardiopatiile coronariene, dar şi boli psihice precum schizofrenia sau depresia. „Iarna foametei în Olanda“ a început după ce în septembrie 1944 autorităţile germane au impus o blocadă ca măsură de represalii. Blocada a avut ca rezultat micşorarea raţiilor de alimente în perioada februarie-martie 1945. „Vârful“ foametei a fost atins atunci când consumul zilnic de alimente a scăzut sub valoarea de 1.000 de calorii, ştiut fiind faptul că femeile trebuie să consume zilnic 2.300 de calorii, iar bărbaţii 2.900. Într-o primă fază a foametei, femeile însărcinate şi cele care alăptau primeau raţii suplimentare de alimente, dar, pe măsură ce situaţia s-a înrăutăţit, raţiile suplimentare nu au mai putut fi asigurate. Potrivit lui Ernst Franzek, foametea în primele trei luni de sarcină a avut ca rezultat o creştere a riscului de dependenţă, c