Douăzeci şi unu de grade Celsius. Cu minus. Dar lumii – strânsă “ca la urs” pe platoul de la intrarea în Balvanyos-Băi (comuna Turia, judeţul Covasna) – nu-i păsa. Era pregătită de “spectacol”. Unul mai puţin obişnuit, căci ne aflam la... “Pomana porcului”. Şi totuşi nu era Ignatul. Ci un weekend de Făurar.
Ger. Zăpadă scârţâind sub tălpi. Ţipetele neliniştite ale porcilor ce-şi aşteaptă rândul la tăiere.
Douăzeci şi unu de grade Celsius. Cu minus. Dar lumii – strânsă “ca la urs” pe platoul de la intrarea în Balvanyos-Băi (comuna Turia, judeţul Covasna) – nu-i păsa. Era pregătită de “spectacol”. Unul mai puţin obişnuit, căci ne aflam la... “Pomana porcului”. Şi totuşi nu era Ignatul. Ci un weekend de Făurar.
CONCURSUL. “Acest inedit concurs nu intră în contradicţie cu normele europene privind sacrificarea animalelor”, ne linişteşte organizatorul competiţiei, Attila Daraguş. “Dacă în gospodării metodele se schimbă, acest concurs are şansa să păstreze tradiţia: unii înjunghie porcul la jugulară, alţii lateral, alţii direct în inimă sau la picioare. Sunt prezentate însă şi metodele moderne, de electrocutare, împuşcare, asomare...”
În acest an, la a treia ediţie a Concursului Internaţional de Pomana Porcului (15-17 februarie), au participat la competiţie 14 echipe venite din mai multe zone ale României, ca şi din Ungaria. Fiecare dintre ele a încercat să definească, în primul rând, tradiţiile de Ignat ale zonei din care proveneau. Iar asta s-a văzut începând cu tehnica de sacrificare a godacilor, a continuat cu metoda de pârlire şi de tranşare, după care preparatele – variate şi gustoase – au făcut adevărata diferenţiere. Criteriile juriului – din care au făcut parte: Dumitru Burtea, preşedinte ANBCT, Simona Lazăr, editor al Jurnalului de bucătărie, şi, nu în ultimul rând, Attila Daraguş, inimosul organ
