Toate partidele îşi fac calcule electorale febrile. Se comandă în draci sondaje, se fac măsurători cu focus-grupuri, se cercetează piaţa. Se propun candidaţi care a doua zi sunt radiaţi de vreun şef local sau central. Perioada preelectorală pune pe jar lumea politică. Fiecare vrea un loc pe listă, vrea să fie favoritul în zona lui, să se afle în faţă. Nu e simplu pentru că aceste socoteli, învârteli sunt extrem de încurcate. Întâi, că nu se ştie pe ce sistem se votează. Or, acest factor este decisiv pentru rezultatele din vară, dar, mai ales, din toamnă. Una e să te afli pe o listă şi alta să candiezi tu însuţi, cu repuţia şi banii tăi, şi alta să te ascunzi sub sigla partidului. Deja PNL, PD-L, PSD -partidele mari, cu şanse - se agită pentru că sunt în criză de timp şi nu ştiu ce să facă până când nu au sistemul de vot clar stabilit. Toate socotelile lor interne nu au nici o bază, sunt pure conversaţii de cafenea dacă nu ştiu cum va merge capul de locuitor la urne şi cum se vor număra voturile. Degeaba dau banii pe sondaje şi alte tipuri de măsurători. Şi timpul trece. Înţelegem de aici de ce în ultimele săptămâni se dau declaraţii şi contradeclaraţii, se fac îndemnuri pe această temă. Toată lumea e nervoasă. Filialele deranjează cu telefoane centrul. Se organizează reuniuni locale. Toţi parlamentarii umblă bezmetici prin ţară. Liderii se agită şi ei nemăsurat, încercând să ţină contactul cu „baza“, cu militanţii şi simpatizanţii. Măcar acum, în an electoral, că în rest au fost absenţi. Partidele sunt practic paralizate până când nu există o lege clară a sistemului de vot. Aşa că agitaţia şi frenezia sunt inutile în mare parte. Degeaba filialele sunt vizitate insistent. Doar aşa, ca nişte personaje să fie văzute, să se asigure de sprijin, să se numere căprăriile şi steagurile. Să vadă în ce stare sunt trupele proprii şi adverse, ce pregătire au şi cum pot fi mobiliz