De când best-sellerul "Codul lui Da Vinci" a început sa faca prozeliti, bisericile crestine au intrat într-un soi de panica, alimentata si amplificata în permanenta. Milioanele de volume vândute în întreaga lume, au ridicat în fata capilor bisericilor de pretutindeni, problema secularizarii credintei. Întrebarile cele mai frecvente în acest caz, au fost cum de s-a ajuns la îndoiala, si cum si unde "pe drum" lumea si-a pierdut încrederea. Prima care a reactionat a fost biserica catolica, prin comandarea unor sondaje, costisitoare de altfel, dar strict necesare. Si pentru prima data de la marea schisma, Vaticanul a fost interesat în a afla raspunsurile tuturor cultelor crestine. Rezultatele obtinute au fost destul de descurajante. În statele cu traditie democratica din vestul Europei, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Italia, Belgia, Norvegia, Suedia, Olanda, doar 45% din populatia crestina are încredere în învatamintele bisericesti. Criticile cele mai neasteptate la adresa bisericii au venit din partea populatiei din Franta, Spania si Cehia, unde din cei 50% care se declara credinciosi, aproape 25% au în ultimii ani serioase îndoieli în legatura cu jumatatile de adevar servite de clerici. Acest ultim eurobarometru ne-a plasat pe noi românii, undeva sus, pe lista celor mai credincioase popoare ale continentului.
Cât stim noi credinciosii?
De data aceasta biserica nu a mai vrut sa se lase pacalita de declaratii "desarte" si a testat o parte a acestor declarati credinciosi. Stupoarea a fost cu atât mai mare cu cât cei care s-au declarat crestini si practicnti ferventi ai normelor si învatamintelor crestine, nu au putut da raspunsuri la întrebari simple. La întrebarile gen "cine au fost cei mai importanti sfinti sarbatoriti si pentru ce fapte sunt ei celebrati peste secole" doar un nesemnificativ 15% au reusit sa dea raspunsuri cât de cât corecte. Nic
