Infrigurati, in primele ore ale unor dimineti de ianuarie 2008 prea reci pentru aceasta parte a lumii, cubanezii devorau paginile ziarului oficial al Partidului Comunist Cubanez, Granma. Botezat astfel dupa iahtul la bordul caruia, in 1956, Fidel Castro s-a intors in Cuba din Mexic si a atacat regimul dictatorial al lui Batista, cotidianul a fost, pentru multe luni, singura legatura a lui Castro cu poporul de pe insula din Caraibe.
Aflat pe patul de spital, Castro si-a publicat in Granma, nu de putine ori, gandurile, iar populatia, incercata de indoieli privind starea de sanatate a presedintelui, a citit pe nerasuflate ultimele stiri despre el en Jefe Fidel Castro Ruz. Nu intamplator, acelasi ziar a publicat acum decizia lui Castro de a renunta la putere, o miscare asteptata dar care poate avea consecinte imprevizibile.
Pe o strada din capitala cubaneza
Foto: HotNews.ro
Multi dintre cubanezii pe care i-am intervievat in ianuarie au spus ca se tem de o retragere definitiva a lui Castro fiindca acest lucru ar putea duce la conflict. Castro e vazut de multi cubanezi drept omul care a asigurat stabilitatea in insula pentru o jumatate de secol.
Desigur, pentru a elimina orice forma de protest la adresa conducerii comuniste, Castro, a aruncat multi oameni in puscarii sordide, oameni care se facusera vinovati de delicte de opinie. Teama cubanezilor este legata in primul rand de casele in care locuiesc acum, multe dintre acestea apartinind, de drept, cubanezilor aflati in exil in Miami sau in alte parti ale Statelor Unite. Oameni care ocupa acum aceste locuinte sunt veniti din zonele rurale ale insulei si se tem ca vor fi aruncati in strada la intoarcerea exilatilor.
Unii cubanezi au comparat chiar o eventuala disparitie a lui Castro cu dezastrul care a cuprins Iugoslavia la nu foarte mult timp dupa moartea lui Tito. D
