- Diverse - nr. 35 / 20 Februarie, 2008 Vrea sa demonstreze cu orice pret ca traieste totul egal, ca imparte totul si ca nu asteapta sa-i judece nimeni faptele. Continuu pluteste, luneca, se rostogoleste in tainele scrisului; si se mai straduieste sa mai si aprecieze... in juriile pe care cu demnitate le conduce. Pentru Cornel Udrea, viata este apasatoare, il patrunde, ii sporeste singuratatea, dar si dorul de prieteni, iar amintirile ii incendiaza mereu gandurile, nelasandu-i clipe de reflectie totala. Este stralucitor prin toate cartile sale; se lupta sa ramana in forma, sa-si ridice blazonul cat mai sus catre stelele adevarate. Retine, stimate cititorule, ca nu se asociaza cu oricine, numai de dragul de a avea admiratori. In acest sens, cred ca nimeni nu ar avea vreo sansa. Umoristul acesta nu este decat umbra zdrentuita a unui nor subtire, curgand... risipindu-se, fara nicio durere, in cealalta fiinta care este: omul trairilor simple, vietuind in duiosia cosmica, in imensitatea departarii de o alta suferinta decat a trupului. Asculta, inspira, striga, alearga, munceste... Uneori sufletul sau este cuprins de zbuciumul indoielilor, de lava fierbinte a presimtirilor stranii. La varsta sa se dovedeste nu numai vanjos, dar si sprinten. Scrisul il poarta in fiinta sa nu ca pe o prezenta fizica, ci ca pe o stare perpetua, uluitoare. Ar dori sa se rupa de tirania prezentei sale in orice gand, in orice vis. Apare printre noi, venit parca sa rascoleasca viata obisnuita prin piesele sale, trezind pasiuni, ca sa plece mai departe, lasand in suflete pustiul... In spectacolele sale raspandeste iubire, flori, despartiri si mult... circ! Traieste intotdeauna cu noi experiente, cu noi cunostinte, cu noi... scenarii. Vrea sa para sceptic, dur, dar nu este niciodata. Crede ca adevarurilor pe care le-a descoperit mai demult nu le-a dat suficienta importanta, preferand sa le inlocui