“Metamorfoza uninominalului” este titlul articolului scris astazi pentru Cotidianul de dl Parvulescu, presedintele APD. Haide sa facem de la bun inceput o corectie absolut necesara : principala victima a acestei metamorfoze n-a fost proiectul de lege, ci dictionarul, crede Doc. “Uninominal” este prin definitie acel sistem bazat pe circumscriptii care aleg un singur candidat. Simplu si clar. In cadrul circumscriptiilor cu pricina candidatul poate fi ales prin majoritate simpla, absoluta, prin ordonarea preferintelor, prin vot alternativ sau prin vot de acceptare s.a. Dar cat timp circumscriptia alege un candidat, e vot uninominal. In consecinta, daca avem candidati alesi in alt mod decat in acest fel, sistemul nu mai este uninominal.
In dezbaterea publica de la noi a existat un singur sistem uninominal, cel propus (nu si sustinut!) de catre PSD, si supus spre aprobare la referendum in noiembrie anul trecut: sistemul uninominal majoritar cu doua tururi. Despre episod dl Parvulescu spune:
“Consensul minimal in jurul unei formule electorale convenit prin negocieri a fost abandonat la prima adiere de vint. Referendumul din noiembrie 2007 a creat noi fracturi si a justificat blocarea procesului de schimbare a sistemului electoral. Si astfel, pentru a salva ceea ce se mai putea salva, „uninominalul“ s-a metamorfozat.” (Cristian Parvulescu - “Metamorfoza uninominalului”)
Presedintele APD joaca din nou cu realitatea pe degete (iar acesta e un mod elegant de a spune ca minte) : negocierile au avut efectiv un scop de imagine (”vedeti, noi dorim uninominalu”), si de tragere de timp. Am aratat deja modul in care PSD s-a jucat cu propria-i pozitie, ca sa blocheze permanent schimbarea sistemului pe liste. Asta este realitatea seaca, pe care dl Parvulescu, din pozitia pe care o are, o cunoaste prea bine ca sa-i acord prezumtia ca se (si ne) inseala