Într-o zi de toamnă, medicul veterinar Dan Lungu, mare iubitor de animale, dar şi de vânătoare, a venit la doamna Popescu şi a rugat-o să-i dea, pentru câteva zile, căţeaua de vânătoare, un brac de numai 10 luni, răsfăţată de toată lumea, inclusiv de cel care se ocupa de sănătatea ei.

Într-o zi de toamnă, medicul veterinar Dan Lungu, mare iubitor de animale, dar şi de vânătoare, a venit la doamna Popescu şi a rugat-o să-i dea, pentru câteva zile, căţeaua de vânătoare, un brac de numai 10 luni, răsfăţată de toată lumea, inclusiv de cel care se ocupa de sănătatea ei. Medicul şi-a pus în gând să capete minunea de câine, măcar pentru partidele la care avea să participe. Cum prilejul s-a ivit, a venit să ceară câinele, pentru o partidă de vânătoare de raţe, undeva aproape de satul lui natal. Femeia îl atenţionă că Bety nu are educaţia unui câine de vânătoare şi i-a dat-o. Cum mersul cu maşina îi plăcea la nebunie, Bety s-a urcat fără fasoane şi s-a trezit la ţară. Au intrat într-o curte, unde au fost întâmpinaţi de hămăiturile nervoase ale unui câine ciobănesc, uriaş. Doctorul le-a făcut prezentarea şi aproape imediat gazda cu blană multă le-a întors coada şi a intrat în coteţ. Mirosurile deveniseră de nesuportat, iar neastâmpărul ei l-a făcut pe veterinar să o scoată la o scurtă raită în jur. Au mers în curtea de păsări, apoi la grajd şi pe la porci. La scurt timp, au intrat în casă, au mâncat şi, toată noaptea, Bety a dormit alături de doctorul Lungu, pe pat.

O nouă experienţă

Dimineaţa, doctorul, tatăl său, preotul şi alţi doi “băieţi” însoţiţi de doi câini au pornit către zona de vânătoare. Bety a făcut cunoştinţă cu cei doi, purtându-şi codiţa, în formă de coasă, cât mai sus şi mai băţoasă, apoi a trecut repede lângă piciorul doctorului, spre marea satisfacţie a aces­tuia, care a început să-i explice ce şi cum. La locul de vânăt