Recent, a avut loc la Palatul Parlamentului o discutie prilejuita de proiectul de lege privind legalizarea prostitutiei. Nu stim cum a fost intocmita lista vorbitorilor, dar, cu exceptia unui tanar diplomat american care i s-a declarat favorabil (parea cam firav, cam izolat in acea ambianta), ideea legalizarii a fost combatuta fara nuante de catre vorbitori. Un preot, brav birocrat cu potcap, a adus mesajul negativ al Bisericii Ortodoxe Romane in materie.
Dar tenorul, daca imi pot permite s-o numesc astfel, al cruciadei antilegalizare a fost doamna senator Norica Nicolai, care a denuntat prostitutia ca pe o forma de sclavie umana, declarand ca refuza sa aprobe un astfel de atentat la libertate.
Este perfect adevarat ce spune dna senator, ca prostitutia este o forma de sclavie. Dar numai in anumite conditii. si care sunt ele? Aici vrem sa atingem un punct care, dupa parerea noastra, nu a fost deloc discutat in toata dezbaterea recenta asupra legalizarii prostitutiei. Este vorba de proxenetism.
De faptul ca prostituatele lucreaza sub "protectia" unor criminali care le spoliaza de tot ceea ce castiga, lasandu-le doar cu minimul vital. Nu prostitutia este sclavie, ci proxenetismul are drept consecinta sclavia, este o forma de sclavie care a scapat desfiintarii ei obstesti.
Este trafic de fiinte umane, una dintre cele mai odioase crime, pe care toate legislatiile moderne o interzic cu strasnicie.
Este uimitor ca la discutia citata mai sus nu s-a facut conexiunea intre proxenetism si prostitutie.
Prostitutia a existat, exista si va exista in toate societatile omenesti. Este efectul combinat al dorintei sexuale si al faptului ca iubirea completa intre doua fiinte omenesti nu este totdeauna disponibila. Clientii prostituatelor sunt fie oameni care au dificultati psihologice mai mult sau mai putin grave, mai
