Oameni de ştiinţă americani de la Massachusetts Institute of Technology şi Harvard Medical School au dezvoltat un plasture adeziv rezistent la apă, inspirat de şopârlele gecko.
Plasturele ar putea fi folosit curând în sălile de operaţie la lipirea ţesuturilor tăiate, inclusiv a rănilor interne. Suprafaţa revoluţionarului bandaj are aceleaşi „denivelări“ nanometrice ca şi cele prezente pe labele micilor şopârle, care se pot căţăra pe pereţi şi pe tavane. Peste această suprafaţă, fixată pe un suport de cauciuc subţire, este aşternut un strat de adeziv, care fixează plasturele în medii umede, indiferent că este vorba despre inimă, intestine sau despre ţesut pulmonar.
Ansamblul este integral biodegradabil, se dizolvă în timp şi nu necesită extragerea din organism, cum se întâmplă în cazul unora dintre suturi sau al copcilor. O bandă adezivă chirurgicală făcută din acest nou material poate fi înfăşurată în jurul unui intestin secţionat, lipindu-l, sau poate astupa găurile din stomac provocate de ulcer. Noul tip de plasture a fost realizat cu ajutorul a două tehnologii distincte, una utilizată la fabricarea microprocesoarelor (denivelările nanometrice), şi alta care a permis crearea unui „biocauciuc“ asimilabil în timp de către organismul-gazdă.
Experienţele făcute pe cobai au arătat doar reacţii inflamatorii minore, temporare, care nu trebuie compensate în vreun fel. Materialul are şi o altă aplicaţie importantă, el putând fi combinat cu diverse substanţe medicamentoase care vor fi eliberate în organism pe măsură ce biocauciucul se dizolvă. Elasticitatea şi rata degradării cauciucului sunt ajustabile.
REŢETĂ
Cauciucul care se „vindecă“ de găuri
Un nou material elastic ce se repară singur, fără a fi adeziv, deschide calea fabricării de produse „autocicatrizante“, anunţă AFP. Materialul, sintetiza
