Parlamentarii din Comisia de Cod electoral au adoptat ieri, pe articole, Legea uninominalului, mai puţin prevederile referitoare la pragul electoral şi minorităţi, noua formă de vot combinând principiul proporţional actual cu cel uninominal pur.

Una dintre principalele diferenţe faţă de proiectul pe care guvernul şi-a asumat răspunderea constă în faptul că numărul de colegii va fi egal cu cel de mandate de senator şi deputaţi. Votul se va da după principiile uninominalului, urmând ca toţi cei care câştigă din primul tur jumătate plus unu dintre voturi să intre automat în parlament. Numărul de voturi se adună pe partide în fiecare judeţ, se face media proporţională pentru fiecare formaţiune, în funcţie de care se realizează apoi împărţirea mandatelor rămase nealocate după prima fază, a câştigătorilor din primul tur, în limita de mandate alocate fiecărui judeţ.

Dacă pentru un competitor electoral numărul de mandate câştigate uninominal este mai mare sau egal cu cele alocate proporţional, acesta le reţine pe cele câştigate. Legea mai prevede şi o repartizare la nivel naţional, făcută pentru mandatele care nu au putut fi repartizate la nivelul judeţelor, din voturile neutilizate în fazele anterioare şi din cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.

După adoptarea de către comisie, legea trebuie să fie votată de Camera Deputaţilor şi va merge la promulgare. Parlamentarii din Comisia de Cod electoral au adoptat ieri, pe articole, Legea uninominalului, mai puţin prevederile referitoare la pragul electoral şi minorităţi, noua formă de vot combinând principiul proporţional actual cu cel uninominal pur.

Una dintre principalele diferenţe faţă de proiectul pe care guvernul şi-a asumat răspunderea constă în faptul că numărul de colegii va fi egal cu cel de mandate de senator şi deputaţi. Votul se va da după principiile uninominalului, urmând c