Pentru a salva de la deteriorare principalele reviste româneşti, apărute cu începere din primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române şi în marile biblioteci din ţară, o seamă de cărturari, istorici literari şi editori şi-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziţie aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărţirilor în silabe de la capetele de rând. De pildă, în 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literar românesc, a inaugurat seria unor astfel de ediţii critice cu Alăuta Românească din 1837-1838, suplimentul literar al Albinei Româneşti a lui Gheorghe Asachi, ediţia fiind îngrijită de Cornelia Oprişanu, cu o prefaţă de Al. Andriescu. A urmat, în 1972, Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu, din 1840, îngrijită de Maria Platon. Apariţia acestor două ediţii s-a datorat şi desăvârşitului profesionalism al tehnoredactorului Nina Cantemir. în 1980, revista Propăşirea din 1844 a fost reprodusă într-o monumentală ediţie facsimilată şi transliterată de Mariana Costinescu şi Petre Costinescu, cu un studiu introductiv, note şi comentarii de Paul Cornea, o contribuţie esenţială având lectorul Daciana Vlădoiu şi tehnoredactorul Pompiliu Statnai.

în acest domeniu, un reviriment s-a produs, în dificilile condiţii actuale, prin strădania istoricului literar I. Oprişan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor, printre altele, a două fundamentale lucrări monografice, Viaţa lui B. P. Hasdeu sau setea de absolut (2001) şi Opera literară a lui B. P. Hasdeu (2007), I. Oprişan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepţionale condiţii grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste s