Hiena e la fel de inocenta ca orice alt mamifer. Insa fiind urata (prin comparatie cu felinele nobile) si hranindu-se cu hoituri, bietul animal a suferit cea mai hidoasa dintre ipostazierile fabulistice.
In sens moral, asadar, hiena este o faptura infama si lasa, care nu se lupta cu adversari vii, ci prefera sa roada ce ramane de la ospatul stapanilor. Din pacate, libertatea rastalmacita si slabirea continua a institutiilor publice din Romania postcomunista au generat o aparenta invazie de hiene. Categoria prospera mai ales pe forumurile electronice, unde nu mai ai loc de mercenari psihopati, de pirotehnisti agramati si de monstri fara chip. Caci adapostul unei porecle ingaduie orice oroare, orice abuz, orice scranteala.
Oamenii normali (slava Domnului, majoritari, insa din pacate neauziti) pot inca parcurge un articol de ziar fie pentru a se informa, fie pentru a-si (re)forma opinia. Cititorul competent prefera justificat o semnatura sau alta, un cotidian sau altul, un punct de vedere sau altul. Interactioneaza cu autorul unui articol fara sa iasa din cadrele convietuirii civilizate. Preselectia opereaza in favoarea confortului personal: nu-ti place mahalaua, nu cumperi tabloide. Nu crezi in onestitatea de fond a cutarui editorialist, nu-i mai citesti productia. Ai alta parere decat semnatarul pe care il girezi intelectual, OK: ti-o spui tie fara sa faci din asta un scandal sau i te adresezi pe forum, cautand sa formulezi contraargumente cat mai solide. Nimic mai fructuos decat ciocnirea ideilor. Aceasta este, in definitiv, esenta vietii democratice, dar si conditia unui minimum de progres social. La noi, insa, comunismul a lasat urme prea adanci pentru ca o asemenea conduita fireasca sa prevaleze. Au existat, pe de o parte, sutele de mii de turnatori la Securitate. Ticalosi dezumanizati, iude oculte, bestii salarizate pentru vanzarea propriilo
