"De la citirea codului genetic, trecem acum la scrierea lui", anunta nu demult, in paginile ziarului britanic The Guardian, J. Craig Venter, unul dintre cei mai controversati cercetatori de pe taramul biotehnologiei. Nascut in 1946, trecut cu chiu-cu vai prin scoala (marturiseste ca lectiile il plictiseau si ca marea lui pasiune era pe atunci surfing-ul), zguduit de experienta razboiului din Vietnam, el a revenit in Statele Unite ferm decis sa-si schimbe felul de viata si s-a dedicat studiului biologiei, pe care l-a parcurs - inclusiv obtinerea titlului de doctor - in timpul record de sase ani.
Din 1990 a facut parte din echipa angajata in descifrarea genomului uman (asa-zisul Human Genome Project), pe care insa in 1998, nefiind multumit de metoda aplicata de ceilalti cercetatori, a parasit-o si a infiintat apoi o firma proprie, Celera Genomics Corporation, cu acelasi obiectiv. Ideile neortodoxe pe care le-a pus aici in practica i-au permis, cu resurse financiare mult mai modeste, sa concureze cu succes proiectul oficial, de anvergura internationala, luand-o in multe privinte inaintea fostilor sai colegi si anuntand inca in anul 2000 incheierea operatiunii de descifrare a zestrei genetice a omului. "Aproape fiecare strapungere din istoria stiintelor o datoram unor outsideri", este el de parere (incluzandu-se desigur si pe sine printre acestia), intrucat "outsiderii aduc adeseori viziuni noi, neinhibati de listele lungi ale motivelor pentru care anumite lucruri n-ar fi posibile". I s-a reprosat totusi ca, in cursa pentru prioritate, a profitat de rezultatele de etapa publicate sistematic de catre echipa de la HGP, in vreme ce el isi pazea stiinta cu strasnicie, sub forma unor secrete de firma, pe care apoi le-a si patentat ca atare.
Controversata este insasi pretentia de a cere si a obtine patente, adica dreptul de exploatare comerciala exclusiva, in
