Genul natural, ca un criteriu de clasificare şi de selecţie în literatură - şi nu numai - este frecvent utilizat, deşi nu întotdeauna în mod explicit. Altfel, cum am putea motiva selecţia autorilor într-un caz, fireşte particular, cum este cel al frumoasei antologii alcătuite de Dan C. Mihăilescu, De la Coroana regală la Cercul Polar? Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu, Alice Voinescu, Elisabeta Rizea din Nucşoara şi Aniţa Nandriş-Cudla sunt numele feminine exemplare care defilează în paginile cărţii. "Câteva tipuri feminine deopotrivă extraordinare, fiecare cu felul, măsura şi splendoarea proprie, dar şi reprezentative pentru genomul romanităţii în ansamblu", spune inspirat coordonatorul antologiei. Reapariţia acestor nume în cadrul noilor publicaţii este - într-adevăr - o necesitate şi un eveniment, mai ales după anii îndelungaţi în care ele au fost evitate, în mod strategic. Cu toate acestea, gruparea într-o antologie dă o uşoară senzaţie de artificios. Dacă dispunem, în general, de antologii drastice de autor, de selecţii tematice sau de opuscule generaţioniste, e lesne de înţeles că, aici s-a pus accentul pe altceva, pe o cuprindere extraliterară a câtorva autoare admirabile prin spirit şi prin amprentă. Altfel spus, este vizată feminitatea, surprinsă în formele sale cele mai inedite şi mai fermecătoare, în atitudini dominate de graţie şi delicateţe (ca în cazul primelor trei autoare) ori, dimpotrivă, învăluite în aureolă eroică, de stoicism pur, simplu şi profund. Puţin marketing şi puţină pedagogie nu strică.

Lăsând deoparte aceste nuanţări marginale, textele - în individualitatea lor - sunt teribil de vii. Memorialistică de cea mai bună calitate, credibilă, care scuteşte cititorul de activarea complicatelor procese interne de verosimil ori de ipocrizia pactului ficţional.

Regina Maria deschide ciclul de povestiri-mărturii, marc