Guvernantii au nevoie de bani pentru a sustine pomenile electorale deja promise si asta ii poate impinge catre improvizatii fiscale aiuritoare atunci cand Romania este avertizata din toate partile ca trebuie sa adopte o atitudine austera fata de banul public.
O astfel de improvizatie a aparut in public miercuri, cand ministrul Muncii si-a inceput ziua de munca sustinand si explicand necesitatea impozitarii primei de Pasti si a terminat-o abandonand aiureala, cu promisiunea ca va reformula ordinul sau care a infuriat tara.
Interesanta a fost si explicatia ministrului privind ordinul care a derutat Romania: nimic nu e nou in esenta, el nu face altceva decat sa clarifice limbajul si sa explice sintagma "venit brut realizat". Adica sa precizeze care sunt categoriile de venituri pentru care se plateste contributia de asigurari sociale. Sub ingenua explicatie se ascundea o realitate dura, sesizata instantaneu de oamenii de afaceri si de avocatii specializati in fiscalitate: nevoia de bani pentru plata pensiilor ii face pe initiatorii ordinului sa incalce legea si sa abandoneze insasi logica fiscala.
Pentru ca nu este logic sa aplici un impozit destinat sa finanteze pensiile unui contribuabil care nu este interesat de o pensie publica. Aici legea da oricarui roman care se afla in raporturi contractuale temporare cu o companie careia ii vinde un serviciu posibilitatea sa opteze intre a lua toti banii sau a vira o parte catre fondul de asigurari sociale. Era insa strict optiunea lui, nu putea fi obligat, iar compania pentru care presta munca, temporar, nu avea nici o treaba cu fondul. Ordinul ministrului Muncii ignora ambele situatii.
Separat de halucinanta atitudine fata de un ordin publicat in Monitorul Oficial fara a fi digerat de specialisti, uluitoare a fost si declaratia ministrului Muncii privind Codul Fiscal – aceea potri
