Reprezentanţa din Făgăraş a Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov vrea să inaugureze, în oraş, prima şcoală de ciobani din ţară.
Directorul reprezentanţei, Gabriel Vâju, spune că absolvenţii acestei şcoli vor primi o diplomă de cioban recunoscută în Comunitatea Europeană şi vor avea toate cunoştinţele necesare pentru a desfăşura, la standarde europene, activitatea de baci. În România, meseria de cioban este atestată, există un standard pentru ea, dar nu există nicio şcoală de ciobani.
„Da’ femei pot să intre?“
Gabriel Vâju îşi aminteşte cum i-a venit ideea. „Sigur o să râdeţi, dar şi eu am fost uimit, iniţial, când am văzut o astfel de şcoală în Franţa, în Provence“, spune directorul reprezentanţei CCI. Era la o întâlnire, în Salon de Provence. La un moment dat, s-a ridicat un cetăţean, Pierre Marie, care s-a prezentat ca fiind un cioban categoria cinci stele. „Am crezut că nu ştiu franceză, dar omul mi-a explicat ce şi cum“, îşi aminteşte amuzat Gabriel Vâju.
Pierre Marie absolvise o Facultate de Agronomie, pe lângă cursul de cioban, aşa că oficialul român a devenit curios: „Am început şi eu cu întrebări deştepte: «Da’ femei pot să intre la şcoală? Bineînţeles. Şi ce face ciobăniţa când vine ursul? Care dintre urşi?», m-au întrebat. Că în Franţa sunt doar vreo doi urşi, unul la grădina zoologică şi unul la circ“. Dar nu asta e important, a spus Vâju, ci faptul că respectivul curs este unul foarte serios.
„Un capitol, de exemplu, era despre cum să-ţi dresezi câinele de stână astfel încât să adune oile în ţarc“, povesteşte directorul Vânju. Conform legii, un curs pe un an întreg trebuie să aibă 720 de ore, din care 240 de ore de teorie. Pe lângă chestiunile legate strict de activitatea de oierit, ciobanii mai trebuie să ştie şi noile reglementări europene referitoare la ambalarea şi comercializarea
