DIRECŢIA CONTROL ARMAMENTE DEZVÅLUIE DEDESUBTURILE TRATATULUI CFE

Culisele dezarmării europene sunt greu accesibile. Un subiect pe care militarii şi diplomaţii preferă să-l ţină într-un cerc restrâns, cel al cunoscătorilor. La 12 decembrie 2007, Rusia a anunţat că-şi suspendă participarea la Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE). O zi catalogată de mulţi analişti drept un "preludiu" al reînvierii războiului rece. Cum se înscrie România în acest joc cu reguli stricte şi consecinţe pe termen lung. Reporterul Jurnalului Naţional a intrat în aria secretelor.

TRATATUL CFE ● De la riglă la încredere şi la autosuspendarea Rusiei

12 decembrie 2007: ziua în care Federaţia Rusă a anunţat că-şi suspendă activităţile care-i revin în cadrul Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE). Ziua pe care mulţi analişti au considerat-o un "preludiu" al reînvierii războiului rece. Incluşi printre factorii operaţionali care au asigurat aplicarea tratatului, angajaţii Direcţiei de Control Armamente şi Verificare dezvăluie pentru Jurnalul Naţional amănunte din culisele dezarmării europene.

Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE) a fost unul dintre primele semnale concrete ce au marcat decesul războiului rece. Semnat şi ratificat în anii ’90, tratatul prevedea într-o primă etapă reducerea armamentului convenţional. Mai exact, NATO şi Pactul de la Varşovia trebuia să ajungă la un echilibru în ceea ce priveşte cinci categorii de echipament militar convenţional: tancuri, artilerie, avioane de luptă, elicoptere de atac şi vehicule blindate. Etapa reducerii, finalizată în 1995, a fost urmată de mult mai controversata fază a verificării, ce presupune schimburi anuale de informaţii privind cantităţile de echipamente şi armament convenţional, notificări curente privind dizl