Sarbatoarea, numita si "Cap de primavara", deschidea calendarul pastoral Romanii celebreaza maine dragostea in stil romanesc prin Dragobete. Cu aceasta ocazie, astazi, de la ora 09.30, la Galeria Amfora, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Constanta organizeaza o manifestare la care participa elevi de la Scoala numarul 23, Constantin Brancoveanu. Potrivit directorului Muzeului de Arta Populara, dr. Maria Magiru, in mitologia romaneasca, Dragobetele era zeul dragostei la romanii de la nord si sud de Dunare, asa cum grecii il aveau pe Eros, iar romanii pe Cupidon. Legendele populare ofera o portretizare a lui Dragobete, fiul Babei Dochia. Acesta este descris ca fiind "un tanar chipes si iubaret, care umbla prin padure si saruta fetele". De aici izvoraste vorba populara "Dragobetele saruta fetele". In traditia poporului roman, Dragobetele deschidea calendarul pastoral, aceasta zi purtand numele de "Cap de primavara", fiind sarbatorita la 24 februarie in Oltenia, Muntenia si Dobrogea si pe 1 martie in Moldova si Bucovina. In lumea satului romanesc traditional, Dragobetele era marcat ca o sarbatoare a dragostei si fertilitatii, fiind considerata ziua constituirii perechilor, atat pentru pasari, cat si pentru oameni. La aceasta data, pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si formeze cuiburile. Asemenea pasarilor, Dragobetele era considerat un moment de bun augur pentru constituirea cuplurilor tinerilor. Fetele si flacaii obisnuiau sa mearga impreuna pe camp sau in padure, pentru a culege primele flori de primavara - ghiocei si branduse. In sat se organizau hore, unde tinerii isi declarau dragostea si intemeiau cupluri, pecetluind relatia oficiala prin schimburi de obiecte simbolice, de exemplu linguri de lemn avand coada crestata cu simboluri ale fertilitatii: pasari ingemanate. Fetele ob