Cu toate că se aşteptau schimbări majore pe scena politică daneză după alegerile din noiembrie, lucrurile au rămas în mare parte neschimbate. Partidul Liberal a sperat să coopteze la guvernare un nou partid, încercînd să scape de extremiştii cu care conduce ţara de peste 8 ani. Înţelegerea de acasă nu s-a potrivit cu cea din tîrg. Premierul Anders Fogh Rasmussen a cerut alegeri anticipate, în speranţa cooptării la guvernare a Partidului Noua Alianţă şi eliminării extremiştilor. Nu numai că liberalii au pierdut voturi, în timp ce extremiştii au mai cîştigat un loc în Parlament. Dar marea problemă este că Noua Alianţă abia a trecut pragul electoral de 2% şi a obţinut numai 5 mandate din totalul de 179, cîte numără Parlamentul danez.

Ca atare, s-a refăcut vechea formulă de guvernare. Noua Alianţă, condusă de Naser Khader, un imigrant palestinian, a rămas în opoziţie, neputînd să colaboreze cu extremiştii, cel puţin în materie de imigraţie. Marea majoritate a danezilor se arată mai degrabă dezamăgiţi de faptul că Partidul Poporului Danez a cîştigat şi mai multe voturi. Situaţia poate duce la dorinţa grupării extremiste de a ocupa poziţii guvernamentale în actualul guvern liberal-conservator. Pentru a evita Partidul Poporului Danez, guvernul a vrut să ceară sprijinul Noii Alianţe, un partid de asemenea liberal, dar nou înfiinţat şi care militează pentru relaxarea regimului de imigrare, într-o ţară cu cel mai strict cu putinţă sistem din Europa.

Ar trebui spus că partidele daneze sînt divizate de-a lungul a două falii distincte: liberalii şi social-democraţii. Liberalii care au cîştigat alegerile (46 de mandate) şi conservatorii (18 mandate) au în continuare sprijinul extremiştilor, Partidul Poporului Danez (25 de mandate). Danemarca foloseşte un sistem electoral pe liste, cu două tururi de scrutin. Mandatele rămase nealocate se repartizează în funcţie de